Comuna Bilvanesti

Comuna Bilvanesti este situata in partea de nord a judetului, la o distanta de 25 km. de resedinta de judet municipiul Dr. Tr. Severin, 35 km de orasul Baia de Arama si 65 km. de Baile Herculane prin Baia de Arama si are in componenta 5 localitati: localitatea Bilvanesti – resedinta de comuna si localitatile Bilvanestii de Jos, Pirlagele, Calinestii de Sus si Calinestii de Jos. Teritoriul actual al comunei a fost locuit din timpuri stravechi, izvoarele istorice atesta continuitatea si permanenta locuitorilor pe aceste meleaguri din epoca romana dupa retragerea stapinirii romane si in orinduirea feudala.

Satul Bilvanesti este evidentiat de Fotinou in 1819. Nu exista documente care sa precizeze exact vechimea satului, se poate reproduce din informatiile transmise de stramosi, din generatie in generatie precum si din unele obiecte de bronz gasite in locul numit „Gradiste”. Se crede ca ar fi existat aici o asezare omeneasca, pina in anul 1900 in acest loc, in partea dinspre padure s-au pastrat urmele unui gard dublu umplut cu pamint numit „Metereze”. Obiectele gasite in aceasta parte a satului au fost depuse la Muzeul Portile de fier din Dr. Tr. Severin. Urme de locuire ale vechilor locuitori au existat si pe locul numit ”Vale”. In documentele ce se afla in Arhivele Statului la Drobeta Turnu Severin reiese ca paminturile mostenite de la obste nu fusesera hotarnicite si ca urmare se manifesta tendinta de acaparare a paminturilor mosnenilor da catre marii proprietari. Locuitorii se adreseaza prin numeroase plingeri Judecatoriei din Dr. Tr. Severin cerand sa fie pusi in stapinirea paminturilor mostenite de la stramosi. In lucrarea intitulata „Relatiile agrare in judetul Mehedinti (1831-1851), lucrare intocmita de Filiala Arhivele Statului Mehedinti de Nicolae Chipuricise arata ca in anul 1831 Plasa Ocolul era formata din 55 sate printre care se afla si satul Balvanesti. In lucrarea intitulata „Agricultura romana din judetul Mehedinti” de Ion Ionescu de la Brazi se mentioneaza ca: Balvanestii facu comuna cu Calinestii si amindoua satele sunt locuite de mosneni in numar de 104 contribuitori comunali. In „Dictionarul geografic al judetului Mehedinti” lucrare aparuta in 1894 se arata ca Bilvanestii era comuna rurala in plaiul Cerna la distanta de 23 km de Turnu Severin.

Satul Bilvanestii de Jos dateaza din jurul anului 1400 cand Mihnea Voda a dat paminturile ce formeaza hotarul satului la doi oameni ai lui Badea care s-a numit mai tarziu Basescu si lui Dobromir. In anul 1464 Vlad Tepes a intarit acesta danie prin acte scrise pe piele de ciuta ce au fost ridicate de la comuna de Academia Romana prin anul 1924. Din vremurile cele mai vechi satul a fost resedinta de comuna in a carei componenta intrau satele Budanesti si Cracul Lung. Pe la anul 1907 a fost alipita de comuna Craguiesti durand pana la anul 1930. Incepind din anul 1931 devine din nou resedinta de comuna pina in anul 1949, cand trece de comuna Bilvanesti. In „Dictionarul geografic al judetului Mehedinti de N. D. Spineanu se arata ca „Basestii – comuna rurala in plasa Ocolul de Sus la 27 km de orasul Turnu Severin, situata pe vai, formeaza comuna cu catuna Budanesti, Cracu Lung si mahalaua Paisescii. Din 1965 satul Basesti a luat denumirea de Bilvanestii de Jos. Satul este evidentiat de harta lui Fotinou in 1819

Satul Parlagele, isi trage denumirea probabil de la terenul cu alunecari de teren „parloage”. Prima documentatie despre locuitorii acestui sat au fost gasite in Arhiva comunei Balotesti–Izvoru-Barzii(1911). Existau tabele de improprietarire din anul 1864 de la reforma agrara semnata de Al. I. Cuza si M. Kogalniceanu. De mentionat este faptul ca satul Pirlagele, sat de clacasi, fata de satul Bilvanesti este mult mai tinar ca si conducere administrativa. Pirlagele a apartinut comunei Balotesti, din anul 1949 apartine neintrerupt de comuna Bilvanesti.

Satul Calinestii de Sus se crede ca ar data de pe la anul 1330, in timpul domniei lui Basarab I , sat evidentiat de Fotinou in 1820. Dupa dezastrul care l-a suferit ostea unguresca la Posada in frunte cu Carol Robert de Anjou parte din ostasii unguri au fost nevoiti sa se retraga spre apus trecand si peste meleagurile noastre. In cartea intitulata „Historie de Valachie et des pais Danubies en siecle triisieme” este descris felul cum au luat nastere aceste sate sarbasti in partea de nord a judetului. Cu ajutorul armat al acestora o parte din unguri au fost luati prizonieri si asezati pe meleagurile noastre alcatuind mai multe sate. Pe teritoriul satului Calinesti a luat fiinta un asemenea sat in locul ce poarta astazi denumirea de Liscovat. Majoritatea acestor unguri purtau numele de Herdas. Existenta unui sat unguresc la Liscovat ne-o dovedesc vetrele de case si urmele unui cimitir ce poarta si astazi denumirea : Mormintii ungurilor. In arhivele Primariei din MargaGodeanu apar registre pana in jurul anului 1900, nume de Herdas. Satul mai tarziu a fost mutat mai spre sud.

Satul Calinestii de Jos, sat atestat in 1820, evidentiat de Fotinou, nu exista documente care sa ateste vechimea satului. In lucrarea „ Dictionar geografic al judetului Mehedinti” de N.D. Spineanu se mentioneaza „Calinestii sat in plaiul Cerna tine de comuna rurala Balvanestscii”. Patrimoniul construit este reprezentat de : * in satul Bilvanesti, la marginea satului exista o Troita de lemn inscrisa in LMI, cod MH-IV- m-B- 10466; * in locul numit „Gradiste” a existat o asezare omeneasca unde s-au gasit obiecte de bronz, pina in anul 1900 in acest loc s-au pastrat urmele unui gard dublu umplut cu pamint numit”Metereze” in forma de cerc in satul Bilvanesti; * in satul Bilvanestii de Jos ca loc istoric exista un zid de piatra care dovedeste urme de zidarii romane, in Cimitir antic GOSTILA pe valea cimitirului, ale carui morminte sunt fiecare ocolite cu piatra. * In nordul satului Calinesti in locul Liscovat sunt urmele unui vechi cimitir ce poarta si astazi denumire de „Mormintii ungurilor”. Satele erau asezate pe drumul roman antic care lega Drobeta de Sarmisegetuza Regia.

De asemenea, la sfirsitul secolului XIX, pe aici trecea un ”drum al sarii „ spre Transilvania prin Obirsia Closani. Forma actuala a comunei s-a definitivat in 1968 prin reorganizarea fostelor comune . Dupa anul 1968, cind au fost desfiintate raioanele si regiuniile, s-a revenit la vechea forma de organizare administrativa, de judete. Teritoriul comunei Bilvanesti in suprafata de 4804ha. este amplasat in partea de nord a judetului Mehedinti in unitatea de relief la limita dintre platforma Strehaiei si podisul Mehedinti la o altitudine intre 370 si 650m., si este strabatut de drumul judetean DJ670 si drumurile comunale DC 9, DC 9A,DC6 si ulite. In administrativul comunei intra 5 localitati cu o populatie totala de 1157 locuitori a caror ocupatie de baza este agricultura. Din punct de vedere al reliefului, este deluros brazdat de vai adinci formate de torenti si ape cum sunt Gardanul si Valea Rea. Cel mai inalt deal este cel numit „culme” cu o altitudine de 600- 650m. situat in partea de vest a comunei. In partea de sud se afla o depresiune cu o altitudine de 350m in care este asezat satul Pirlagele. Alta depresiune se afla in partea de est a comunei cu o altitudine de 420m. in care este asezat satul Balvanestii de Jos . Localitatile sunt constituite din gospodarii individuale de tip rural, cu suprafete de peste 1500mp.in medie, fara dotari minime de confort, cu un fond locuibil din materiale semidurabile(lemn, paianta, pamint )in procent ridicat, iar ca vechime majoritatea au peste 50 ani. Populatia comunei este mica, 1157 locuitori, procesul de depopulare a satelor incepind din 1965. Cu exceptia satului Balvanesti care are 300 locuitori si Parlagele 590locuitori, satele se inscriu in categoria asezarilor mici (sub 300 locuitori). Vetrele au suprafete mari, si pe langa terenul afectat gospodariilor, suprafete mari din intravilan sunt ocupate de culturi agricole, de livezi sau sunt terenuri degradate. In ceea ce priveste evolutia localitatilor comunei in perspectiva, aceasta este dependenta de gasirea si aplicarea unor politici de dezvoltare coerent ce constau in identificarea solutiilor de reabilitare a agriculturii, dezvoltarea industriei mici, mestesugaresti, artizanale, elaborarea unor programe de finantare externa pentru echiparea localitatilor, acordarea unor facilitati pentru eventuali investitori care sa dezvolte activitati economice utilizind forta de munca si resursele naturale din teritoriu